Am ajuns iar în Italia a nu știu câta oară, am pierdut numărătoarea, uite și avantajul că mama s-a mutat aici acum o veșnicie. Am văzut însă prima oară Puglia cu ochi de turist, c-am ajuns și la Matera, și la Alberobello, și la Polignano. Circuitul clasic pentru partea asta…
-
-
City-break surprinzător în Polonia: Wroclaw, un oraș-bijuterie
Vă foarte mulțumesc pentru toate urările, de la cele de sănătate, la alea despre curaj și inspirație. Le păstrez să-mi ajungă tot anul la nevoie, că gândurile bune, la fel ca vinul, prind bine oricând. Să vi se întâmple ceva frumos și să vă iubiți poveștile, și cele pe care…
-
Chișinău, un oraș mai european decât multe alte capitale europene
Am ajuns la Chișinău din a doua încercare, că nu am prins avionul din prima, mai pățești. Dar nu m-am oțârât prea tare, 24 de ore în Chișinău s-au simțit ca un citybreak adevărat, măcar cât un weekend întreg. Multe de făcut nu prea sunt, am bifat noi aproape toate…
-
Budapesta: Primul meu solo trip
Din seria „pot să fiu spontană, doar să îmi planific când”, am bifat prima mea călătorie singură, ceva ce-mi doream să fac de o droaie de vreme, doar eu cu mine. Nu am avut nicio revelație, nu m-am regăsit, ba chiar mi-am dat voie să mă pierd de multe ori…
-
Chefchaouen, orașul albastru din Maroc. Și oamenii-lumină
Am ajuns în Chefchaouen, acest oraș albastru de la poalele munților Rif, un soi de combinație între selfie și meditație, Grecia se întâlnește cu Ali Express, pisici o droaie. De fapt, e un feed uriaș de Instagram, îmbâcsit în miros de mentă și mai ales de iarbă, de acolo cred…
-
Din nou în Maroc. De data aceasta cu mama
M-am îndrăgostit de Maroc de prima dată și nu mai era nevoie acuma să-mi demonstreze nimic, credeam că mi-a oferit tot ce are mai bun și voiam doar să împart cu mama din colțul meu preferat de lume. Lanas swuyia (noi pronunțăm la bashuya și gesticulăm că italienii), cât m-am…
-
Marocul meu: Haș, harira și hoinăreală
Disclaimer: urmează un text fooooooarte lung și încâlcit. Pe scurt: am fost în Maroc și l-am adorat, l-am adorat! Eu aș mai fi vrut să zăbovesc puțin prin Maroc, cam o viață întreagă, așa. Și chiar dacă m-am întors acasă, am cumva impresia că am lăsat ceva acolo, o bucățică…
-
Între Basilicata și Puglia – altfel de vacanță în sudul Italiei
Dacă tot a venit primăvara, m-am mobilizat și eu și-am descărcat pozele din vacanța de iarnă, să fac loc pentru fotografiile cu magnolii. N-am avut nevoie decat de 50 de zile pentru operațiunea asta, așa de greu mi-a fost să aleg. Mai pe cătinel, mi-au trebuit vreo 20 de ani…
-
Dolce far niente sau cum aproape ne-au expulzat italienii
În câteva ore plecăm din Italia, deși n-aș vrea musai. Dar dacă nu plecam noi de bună voie, ne făceau italienii pachet și ne trimiteau prin poștă. Doar să nu fie ziua unui sfânt, Befana, nuntă, înmormântare, botez, aniversare, carnaval, sărbătoare a castanelor, a cepei, a busuiocului, să nu fie…
-
Trebuie să plec. Cât? Cât timp e nevoie
Ai spune că ții minte toată viața o discuție în care mama-ți spune “nu mai avem soluții, trebuie să plec”. Ar trebui să-ți rămână întipărit în memorie, așa cum ții minte primul sărut sau pe ce prostii ai cheltuit primul salariu. Eu mi-am luat un covor și-o cutie roz, în…