Mie îmi place Oborul, e cel mai pestriț și viu loc din București. Îmi duc prietenii străini la Obor în pelerinaj la străchini colorate, cea mai bună telemea de capră, pastrama de oaie, undițe, viermi și tot soiul de momeli, munți de varză sau grămezi de harbuz, polițiști cu chitanțierul în mană care se luptă cu mafia usturoiului și zarzavatului la legătură.E fain la Obor și când nu-l vizitez ca pe un obiectiv turistic, acuma ajung cam de trei ori pe săptămână, am taraba de la care-mi cumpăr roșii cu gust, mă lasă să mi le aleg eu, sunt „doamna clientă” și am o bănuială că vânzătoarea crede despre mine că-s cam fițoasă, că am nevoie de vreun sfert de ceas ca sa aleg un kil de roșii. Înmoi în salată painea cu cartofi pe care o iau de la etajul 1. Telemea veche iau de la mușteriul cu clop în cap, același care mi-a spus cu dojană că „ați furat toată energia caucaziană a lumii, poate vă bronzați într-o vacanță vara asta”. Na, era prea banal să-mi spună că-s albă ca brânza.Am primit în Obor și piept de pui gratis, și legături de pătrunjel, mi-au îngrămădit și câte un fruct în plus în sacosă. E modern Oborul, are și căruț de supermarket, servește pe post de tarabă pe care-i înșirat avocado la 2 lei. Probabil autohton, de la fermierii locali din mărginimea Sibiului. Tot de acolo-mi iau măsline la grătar sau măsline cu sfeclă și-mi umplu brațul cu bujori la un leu firul.Am început să-mi cunosc tare bine sacoșa de piață și cât încape în ea. Acuma, recent, am cerut un kil se căpșune și mi s-a părut cam ușor kilul ăla pentru care am plătit. Justițiară, am cerut să cântărească iar căpșunele și am fost fermă când am văzut că abia sunt 500 de grame. „Nu mai puneți altele, vreau 5 lei înapoi”. După asta, m-am plimbat prin piață cu căpșune storcite, c-am pus cartofii deasupra, dar mândră, cu rânjetul de „le-am arătat eu lor”. Acasă abia am realizat că 15 lei kilul/2 înseamnă 7,5 lei. E fain Oborul și dacă nu eram vaccinată, mă duceam acuma. In mici we trust! #Oborobiectivturistic
