Beau cam multă cafea, și în București, și în alte țări. Alerg după curcubeie, magnolii și bilete de avion ieftine. Îmi plac destinațiile mai puțin bătătorite, mâncărurile locale și străduțele liniștite. Dar cel și cel mai tare-mi plac poveștile: pe care ni le spunem nerostit despre noi înșine și cele foarte diferite, pe care le spun alții despre noi; cele molcome, spuse cu blândețe și căldură și cele ghidușe, cu tot soiul de pățănii; poveștile personale, depre angoase și anxietăți, care te zguduie întâi, apoi te vindecă; cele cu zvâc, despre lucrurile care ne irită, dar care produc o schimbare. Îmi plac poveștile locurilor pe care le văd și a oamenilor pe care îi întâlnesc. Pentru că oriunde în jurul nostru e poveste.